LA VITA RURALE TRA TRADIZIONE E MODERNITA’, IL CAMBIAMENTO

Ÿ citti dla scòla elementar at Frasinei i sòn:

Brogliatto Mossina Alice

Marchiando Francesco

Classe I

Brunasso Alex

Marchiando Giuseppe

Marchiando Massimo

Roncaglion Garoffo Elisa

Classe III

Brunasso Cipat Luca

Marchiando Pacchiolla Cristina

Truffa Aura

Classe IV

Ronchietto Ivano

Classe V

Ferrero Silvana

Maistra

GRAFIA

È Ò

Vocali aperte

É Ó

Vocali chiuse

Ë

Indistinta

Ö

Come nel francese “feu”

Ü

Come nel francese “due”

s-ce

Come in bes-ce

s-ci

Come in mas-ciá

LA NEI PAROLE AT FRASINÈI

Cume as die

La neve

La nei

nevica

nëive

Sta nevicando

a nëive

nevicare

nëivar

La neve è bianca

La nei alĕ biënci

È caduta tanta neve

Alĕ nüa giü tënta nei

Neve leggera

Nei langiri

Neve pesante e bagnata

Nei pesanta e bagnia

Cade neve mista a pioggia

Cëie nei mas-cià cun l’aiva

Cade neve a larghe falde

Cëie nei a farfalon o cëie nei ca vai ben o cëie nei a parpaion

nevischiare

Flus-ciate

nevischio

Flús-ce

Un mucchio di neve

An bàron at nei o an munton at nei

Uno strato di neve

An söli at nei

Uno strato sottile di neve

An söli fen at nei

Lo strato di neve sta aumentando

Al söli at nei a munte

La neve copre tutto

La nei a quate tot

Il vento soffia via la neve dalle creste delle montagne

Al vént a süffie vi la nei dal creste dal muntagne

La tormenta

La turmënta

Cadono dei fiocchi di neve

Cëian at fioc at nei

Dei piccolo fiocchi di neve

Di citti fioc at nei

Dei grossi fiocchi di neve

Di gro fioc at nei

Neve ghiacciata

Nei gilà o nei giasia

Il ghiaccio

La giasi

Il ghiacciaio

Al giaser

La neve si sta sciogliendo

La nei as da slëive

La neve cade dai tetti

La nei a cëie dai quèrt

Il disgelo

Al disgëilo o al dasgëil

La neve fonde, ricompare la terra

La nei a funde, as rivese la tera

FRASINÈI

Al nostu delisius e pen at sul paisen at muntagni alĕ situă ai pia dlă Chinsëina e a bëiche al Canavëis cume na lobia. Al so nom forse a derive da la presënsi at tënti frainu. La vegetasion alĕ cala tipica adlă fasa alpina at mesa muntagni: arbu, frainu, biulĕ…. I nisuler, che nă vota agnaiere tënti, ora i son quasi sparĭ. Al sue tipiche e grasiuse masunëtte at muntagni i son circundă at ciamp cultivă dai lavurer at Frasinèi, dai pra vërt e dai bosch. Frasinèi alĕ furmă da tënte frasion situă tra i milla e i milla e dusént mettar. Anche a Frasinèi, cume an tüti iauti pais at muntagni, aiĕ astă an natevul spopulamënt: ancüi i residënt i son mac pĭ 286. Ultre a chinŏ 10 ch’indan a scolà elèmèntar, aiĕ 9 boccia chi van a scòla media anferiur e 4 chi van a scòla media süperiur. Frasinèi alĕ an post adat ai marët. Antlă bela stagion alĕ pusibël far at bele ciaminade par andar aslă punta adlă Chinëina (metter 2344), an Val Sauna e a Santa Elisabetta (Zabet). Par i marët c’hai piai al divartimënt e la cumpagnia, d’istă e antal feste, i s’urganisan at “tornei” divers, at nòi ca spŏ balar.

D’invern, chënchi a nëive, alĕ pusibal far la lisi grasie a n’impiant caié antlă frasion Paciola. Par chinŏ, ma anche par tënti gnin at Frasinèi, cume la maistra Silvana, al nostu alĕ propi an bèl pais.

CITTI “POETI” AT FRASINÈI

LA NEI

An ven giü la nei

adasi, adasi,

a quate ogni roba:

mason, piënte e pră.

Tot asmie an…

mundu ancantă.

Ma chënchi al sul a rive

tută la nei a va vĭ.

Brogliatto Mossina Alice

LA NEI

La nei, béla e biënci, a quate la muntagni.

I mină as tiran al balle at nei,

doppu fan an patociu at nei.

I mină i son cuntënt.

Marchiando Francesco

LA NEI

Bëicar la nei

chi a ven giü dal ciel alĕ bèl.

La nei a ven giü adagio e cun i süi fioc

a querce al vĭ e i pră.

Se ai ven al vënt

la nei a gire e a volte,

e se it sère nin al porte

a intre anche an mason.

La nei a quate tot

cun al sŏ mantel.

Oh l’invern cum’alĕ bèl!

Brunasso Alex

LA NEI

A ven giü la nei

i giurn i sa scursan:

tot alĕ chèi anturn a chinŏ.

Par al vĭ dal pais,

quată da la nei,

a svesan tüti i santer.

Che bèl Frasinèi

tot quată da la nei!

e che bèl bëicar

i citti pasarot a ciantar.

Giuseppe Marchiando

NEI LANGIRI, NEI FIÖSNA

A nëive da par tot:

an ti pra,

an ti quert

an ti piénte!

Cëie nei langiri, langiri,

cëie nei fiösna, fiösna.

Marchiando Massimo

FIOC AT NEI

La nei alĕ na roba bela,

iusèl i volan sot ala nei,

i restan gnin an tal nì.

Cënchi aiĕ an pŏ at vent,

la nei a vole vĭ,

alĕ bèl: i fioc smian…

ténte fiur ca volan antal cel.

Elisa Roncaglion Garoffo

LA PRIMA NEI

L’invern anche a Frasinèi

alĕ rivă.

La prima nei alĕ cëita

e tot ală quată.

Al piénte e i pra

i son tüti i dürman,

menti chinŏ a mason i sa s-ciaudan.

Al vace aspetan la primă

par surtir an tal pră

che alĕ bel fiurĭ.

Luca Brunasso Cipat

A CËIE LA NEI

A cëie adasi la nei,

adasi, adasi, adasi,

ansimă i pră, ansimă i quert,

ansimă i roc, ansimă i santer,

ansimă al vĭ e ansimă al fënèste.

As sénte pĭ gnente

mac pĭ al cicir at d’iusèl.

Marchiando Pacchiola Cristina

LA NEI

A nëive

da par tot

sal mason

sal bosc tot

alĕ ümit e biënci.

la nei

a querce tot

propi tot

ch’it cunfunde la roba

ună cun l’auta.

Aura Truffa

LA NEI A FRASINÈI

Frasinèi alé an bel post da nei.

Chënchi a nëive

an Barciot aié tënta nei,

al matté is bütan al panët e

i palan la nei i matët.

Chënchi a nëive

i mină an Ciapinei

i giovan a balle at nei

e chinŏ andan a Paciola

a far la lisi.

Rocchietto Ivano

TESTO: LA PRIMA NEI

Chinŏ mină istan a scutar la maistra chi, vĭsén a la lavagni, a spieghe.

Chinŏ i san atënt, la maistra a na die: chi san bravi e cas capëise can a piai amparar. tot at na vota esclaman: “A nëive!!”. Tüti chinŏ is vultăn e i bëican for dlă fnèsta: i vinan giü at grosi fioc at nei.

Tüti chinŏ, cuntënt e eccită, i pënsan ai tënti guia chi faren cun la nei, a cume is divartren.

La maistra chi a lă capĭ che l’ünica roba ca n’antirese alĕ la nei, la prima nei, a parle cun chinŏ adlă…nei.

A na die che alĕa n po’ anfastidiă: a deve viagir par annir a Frasinèi e la vĭ, tëntu dritá e cun at turnichĕ, chënchi a nëive a ven periculusa.

Ah, la nei!

Parĕ bela par chinŏ mină !

Parĕ ütila !

Ma anche parĕ periculusa!

Parĕ danusa!

PRUVERBI

  • Sa nëive ansimă la foi, l’invern poc ambroie.

  • Se a nëive sla foi, l’invern a dune pi nin nòi.

  • Dignal al sul, Pasca an tal bul.

  • San Lüc la nei si süc.

  • Par Santa Catlina o aiva o nei o brina.

  • Par la candlură ancŏ nei, nei ancŏ.

  • Madona at piasi o nëive o giasi.

  • Sot a la nei pan, sot a la giasi fam.

  • La nei zambrina a dure fina a prima.

VIVËR CUN LA NEI

AL NËIVADE ANTLĂ NOSTA VALADA

A Frasinèi, nurmalmënt, a nëive dal mëis Nuembër al mëis at Mars, cacote giă a Utuber e fina ad Avril o Mei. I mëis ca nëive di pĭ i son Zémbër e Giner. A po’ nëivër da 10 cm a 1 m. par vota. La nei, sa fai fret, a düre fina ai mëis at Mars o Avril.

I abitant at Frasinèi i dian che al giurn d’ancüi a nëive menu che nă vota e is ricurdăn chache nëivade veramënt ecesiunal. A mars dal 1946, a nă vota sula, aiere anŭ pĭ at 2 mettar at nei.

anche a giner dal 1972, ală nëivŭ tëntu: i son anŭ giü pĭ at 2 mettar at nei. Antl’invern 1985-1986, ală nëivŭ tëntu: at nei agnaiere pĭ dan mettar e utanta d’autëssa. Antal periodo lai, dopo ca lasive nëivŭ, aiere anŭ an vënt fort ca purtave vĭ la nei e al purtave da partot: is furmavan parĕ at munton at nei. Antlă curva adlă vĭ dal “Panaton” a sere ammuntună talmënt tënta nei che al macchine i pusivan pignin pasar.

Cai at Frasinèi is ricordan anche at nă roba capită tëntu tëmp fa. Antl’invern aiere morta na fnă a Quer (o Muntör). Aiere tënta nei e i divivan sutrala antal campusantu a la vilă. Ma, prima da rivar al Fas-cei, ian pĭgnin pusŭ andar avanti. Alură ian alcun la casia dèn antan bosch sot an roc. Chënchi la nei alĕ daslivă i lan poi püsüa sutrala.

AL LAVENCE ANTLĂ NOSTA VALADA

PAROLE AT FRASINÈI

Cume as die

La valanga

La lavenci

Una piccola valanga

Na citta lavenci

Il canalone della valanga

Al canalon adlă lavenci

È caduta una valanga

Alĕ nüa gi üna lavenci

La valanga sta scendendo e rompe gli alberi al suo passaggio

La lavenci a cëie e a ronte al piënte al sŏ pasagi

Un blocco di neve ghiacciata

An bloc at nei gilă (o giasa)

Vento provocato dalla valanga mentre cade

Vënt purtă da la lavenci menti a cëie (al sŏ nom alĕ lora)

Sono rimasti sepolti sotto la valanga

I son a stă sutră (o sustră) sot a la lavenci

Sono soffocati

I son stignia (o suffucă)

Neve sporca

Nei sporca (o gilarda)

An giurn i son aniie a scòla a truane due nonne gëntile e pasiënte: Margheritta, la nònna d’Elisa, e Agnĕ, la nonna at Cristina. Lur i nan cuntă an maneri anteresënta cachi ciosa at na vota chi riguardan la nei.

I vei i contan che antal bon at l’invern 1870, dopu ca l’avise nëivŭ tëntu, aiere anüa gi üna lavenci antlă rian dal Miütĕ, dariva ala frasion Balma. La lavenci l’asive ciapá sot due fnè ménti chi i pivan d’aiva. Par furtuna i son rivă a gavaie for vive.

Na noi antl’invern 1888 alĕ anüa gi üna lavenci, fina al Mülen d’aggiot, a la sive distrüt mason, bul, piënte e masĭa at bes-ce. Aiĕ gnin astă at mort tra al parsune parchĕ at noi i stavan antal sue mason an vi Tet e antal cavane. Se la lavenci a füse anüa giü at giurn prubabilmënt alarĭ ciapă anche al parsune, parchĕ i pasavan la giurnă al Mülen d’aggiot a lavurar.

An tal 1930, canche fnè at Muntör, I seran cală, cun la sastă siă spale, a Frasinèi parchĕ aiere sl marcă. Al riturn, a s’ere ausia an vënt fort, e al fnè ian decidŭ at farmase a dürmir a la Balma, Antal bul at cachi amis. Üna at lur perŏ, ală pruseguĭ: a vulive andar a mason parchĕ alasive 3 mină citti da bëicar (ön da stichi a pive ancŏ la pupă). Pürtrop, la maten dal giurn doppu, chënchi al fnè i son bütă an marci vers Muntör, rivă dariva ala ciapela d’Arbauda, i truvavan la sua amisa morta: alere stă stignia da la turmënta. Antlă 1° guera mundial aiě anüa giü na lavenci a Muntör: ală distrüt cache mason, masiă at bes-ce e cache parsune i son astă blucă, sot a la nei, den anti bul. Par fürtüna i son astă salvă dai suldă ch’ison andă subittu aiai. Ünă ad’ültime lavence alě cala dal 1972. La nonna at Cristina, ca lere an Paciola, santëndu an rumur particolar, alě surtia dan mason sübittu ală vöi na lavenci c’anvlüpave e distrügive, al sŏ pasagi, al piënte. Ogně, anche sa lere an tan post sicür, ală avŭ pöira. La nonna d’Elisa a nă cuntă che, prima ancŏ da vér al lavence, as santive an rumur strano. Al lavence i pruvucavan nă spustamënt d’aria parě fort che al piënte i ciaivan e al mason i sfondava prima ancŏ ca rivisè al munton at nei. Margheritta alasive gnin pöira dal lavence, anche parchě alere al sicur, dalogn.

SUN VISTISE CHË AIÈ LA NEI

Al giurn d’ancüi, chënchi a nëive, la gëns as viste cun at patui pesant. I bütăn quasi tüti al braie, sia iom che al fně, at maion e ciamise aspasě, ciause e ciüsir pesant, scarpon o stival ambutǐ, giacche ambutie, cruate e barëtte. Purtrop, da chinŏ, na vota la gëns alasive la miseria e a pusive gnin citar tënta roba. I’ om e i boccia i bütavan al braie davlŭ, na ciamisi at tëila at mason, al maiu, la barüca, al ciause e la fanèla at lana at fè fète e filă a man, anti pia i duravano i socu at bosch e curam.

Al fnè e al cite bütavan na cotta pesanta o al büst, na ciamisi lungi at tëila at mason, la gunela, la fanela, al ciause at lana at fè fète e filă a man, an testa basiva al panét e anti pia i socu at bosch e curam.

I vei i contan che, chënchi i seran mină, ai piasive poc la nei e l’invern parchě is vistivan at patui chi iă quatavan gnin a basta dal fret e al mason i seran mal as-ciaudă. I sui pia, chënchi aiere la nei, i seran sempre bagnia e frèt. La nei a intrave anti socu e, avendu mach astichǐ, innivan fèt süar, an po’ pǐ grŏ, cun la sënër e poi turna vistǐ. Par asciaudar an po’ i pia gilă, i bütavan al fen anti socu.

AVER LA MASON SOT ALA NEI

Al mason, ora cume na vota, i vinan fète tinëndu cont adlă nei. Na vota, al mason i seran fète cun al pere e al lose. I quert, ch’iasivan la travadüra rübüsta par sipurtar al pëis adlă nei, i seran gnin tëntu spiuvënt, par gnin che al vënt a dasquaecisè al mason, e i surtivan da la part antichi aiere l’intrada, parchě antastă maneri sai al parsune i seran a susta chënchi i lavuravan for dal mason, parě poc aspasiuse. N’otantëina d’an fa, al cavane basiva mac due chëmbre: al bul, al pian tera (o anche an po’ sot tera), e , al pian ansimă, la casină, andua, an cachi periodi adl’an, as dürmive e as fasive da mingir. Dan tal bul as pusive andar al pian ansimă da an böc antal trabial dlă casină. Par muntar sü i s’ambarunavan cache fasine at bosch.

Al cavane, fète dariva ala muntagni, i seran tëntu base, parě se anive gi üna lavenci a pasave ansimă sènsa campaie giü o purtaie vǐ.

Antl’invern, la gëns indavan antǐ bul, anlumină dai lantarnén a pitroliu, par la “veglia”.

As ciantave, as cuntave la storia, e pichi tot, as lavurave. Al fně i filavan, i fasivan al ciause, maiu, ciusir e i patui par l’istă. I’om i fasivan o i rangivan al terghe par lavurar: rastel, sastén, sastě…. Anche i mină i fasivan cachi lavur e, par finir prima, is’urganisavan at gare e at giüa at lavur.

An tal periodo lai i sas ciaudavan cun al fugliar ca sarvive anche par far da mingir. Ma aiere tënta puvertă e al bosch a scarsegiave, parè tënte vote la gëns i mingivan e i dürmivan an tal bul parchě alere al post pǐ ciaut adlă mason, grasie ala presënsi dal bes-ce.

Na vota, iă scòle elèmèntar (an gnaiere anche antal frasion) i stavan duerte anche chënchi aiere tënta nei. La maistra aiere sèmpe parchě a stave ană chëmbra dariva ala scòla bütă aposta par chǐ.

Par pusëir as-ciaudase ogni scular a duvive purtar, cacote, a scòla at bosch o na bursa d’aris dal castegne.

BUGISE CHËNCHI AIÈ LA NEI

Parole at Frasinèi

Camminare nella neve

Ciaminar tlă nei

Scivolare sulla neve

Slisir slă nei

Tracciare un sentiero nella neve

Trasir an sentér tlă nei

Ammucchiare la neve

Ammuntunar la nei

Lo spartineve vecchio

Al rabas véi

La strada della slitta

La vì dlă sliton

Caricare la slitta

Ciargir la sliton

Trascinare la slitta

Rabasir la sliton

Na vota, chënchi a nëivive tëntu, i pais istavan isulă par giurn e giurn. Al parsune at Frasinèi, cun al pale, i gavavan dantlă vǐ la nèi: iă butavan at tëmp e at fatica.

Al giurn d’ancüi as trübüle meno. La Provincia ală dună l’incaric at gavar dantal vǐ la nei a na ditta că deve preveda a gavala subittu cun al rabas. A Frasinèi, al prim rabas alě anŭ antal 1948.

AL “ROIDE”

Na vota, anche a Frasinèi, iseren al “roide”. Na vota ogni tan, cache parsune d’ogni famia at Frasinèi i divivan preveda ala manütension, sensa esar pagă, del vǐ, santer, arian…

I lavur iseran tënti: tirar l’erba lunch al vǐ e i santer, apuli i fos lateral e central dal vǐ par parmëttar la scurimënt atl’aiva, sistemar i mür at pera ai bord dal vǐ….

Na vota par viagir ansimă ala nei i duravano iă sci e cacote al rachëtte (fète cun al bosch e al corde).

Par rablar ansimă ala nei al bosch, al pere…., as druave la sliton, na grosa slitta, rablă da iom cun na corda.

I NOSTI DIVERTIMËNT ANSIMĂ LA NEI

Chinŏ mină chënchi aiě la nei is divertan parě: cun la sliton o cun al bob i calan giü par al rive a tütă velocită e i fasan at gare.

Chënchi i nosti genitur i na dunan gnin al bob o la sliton, chinŏ mină i fason la lisi listes ansimă la nei: i sa stan ansimă al giacche a vënt o ansimă i sac at nailon e… giü pal rive pine at nei.

Ma chënchi i turnan a mason, i nosti genitur is nan corsan sübittu adlă nosta mal feta parchě isan bagni acume at pulen!

Alură al noste mari, anrabiă, i na rüsian ben ben!

I fason at bei patocciu at nei. I bütan: na barétta o an ciapel vei ansimă ala testa, na cruata anturn al col, due trifule o düi buton o due citte pere cume üi, na carota cume nas, an tucaten at bosch o la ploi dal purtigal cume bucǐ e al pere cume buton.

Iă fasan far la stëmpa a iă mis.

I cüstruan at castel e at galleriè e i pasan den cun al bob e cun la sliton.

I cüstruan at grose baracche chis mian at “igloo” e poi i giuan.

I NOSTI NONNI IS DIVERTIVAN PARĔ

Na vota, i mină i fasivan iă stesi nosri giüa: al balle et nei, i patocciu, la stëmpa antlă nei… Is divartivan, cume chinŏ, fasëndu la lisi cun la slitta, feta dai pari cun at toc at arbu o at frainu e cun at ciŏ at furtuna.

La nonna at Cristina a na cuntă chi, an manchënsi adlă slitta, i duravano an caval at bosch: alere bel slisisè ma…periculus.

Certi matët i fasivan la lisi cun i …socu.

IĂ SPORT ASLĂ NEI: IĂ SCI

Parole at Frasinèi

Cune as die

Uno sci

Na sci

Degli sci

Iă sci

Sciare

Far la lisi

Fare una discesa

Far na slisada

Fare una gara

Far na gara

Una pista da sci

Na pista par far la lisi

Pattinare

Pitanar

I pattini

I pattini

Chënchi Frasinèi alě quată at nei, chinŏ i calăn ansimă a la pista at Paciola. I vistăn tute e giacche a vënt ciaude, barëtte, parauriě e guant ambutǐ. Tot alě rigurusamënt ampermeabël, culură, a l’ültima moda. I nosti scarpon e iă sci i son pichi mudern.

Na vota alere nin parě. I nosti nònni andavan a sciar mach cuna n maion e an par at braie früsté.

Cun al bosch at frainu i fasivan iă sci e par pusër sciar is grupavan i socu cun na corda (o na cinghia) aiă sci.

Par rachëtte i duravano düi lunch toch at bosch.

AN PO’ DA STORIA

LA DISGRASIA ADLĂ GALISIA

I ricurdăn astă roba sai parchě tra i mort aiě astă anche ön at Frasinèi, Gallo Balma Giovanni.

Chiël antal nuvembër dal 1944, antlă 2° guera mundial, ală partecipă cun adiauti 14 partigian ana roba ampurtanta: guidar e cumpagnir an Fränsi 24 ex parsuner inglëis, fina antl’aiă e scuns da la gëns dal Burgial. Gl’inglëis, che antal Canavëis is truvavan an pericul parchě i tedesch iă sarcavan antal valade par ciapai, rivă an Fränsi iarin pusŭ ricongiunse cun i repart dal sŏ esercit nasiunal.

Antlă resistënsi al pĭ dal vote at repart at partigian iseran andă an Fränsi, oramai giă libera, travarsëndu al Col adlă Galisia, par guidar ex parsuner amis e par purtar an Italia armi, münision e equipagiamënt. La vĭ alere lungi e faticusa: as muntave su plă val at l’Orco fina ala Galisia, as traversave al col e as calave an val d’Isere.

Asta vota lai, i partigian e gl’inglëis i son astă ciapă da na grosa turmënta at nei e ian gnin pusŭ rivar antal rifugio antichi iarin pusŭ riparase.

Mac 3 i son vivŭ a cala calĕ sta ciamă “la disgrasia dla Galisia”.

Pürtrop, Gallo Balma Giovanni alĕ mort stignia e gilă dariva ale “Gorges des Malpasset” al nof at nuembër dal 1944, alasive mac vent’an.

RAPPORTO

La quasi totalità degli alunni è dialettofona, solo un’allieva non parla il dialetto. Le famiglie degli alunni sono tutte dialettofone.

L’insegnante è di Pont Canavese e parla il pontese. A Frassinetto vi sono frequenti varianti linguistiche: molti termini differiscono da frazione a frazione. Inoltre, i giovani dialettofoni tendono a italianizzare il patois locale.

La ricerca d’ambiente sulla neve è stata svolta in modo collegiale dagli scolari e dall’insegnante, che si sono avvalsi della collaborazione dei famigliari soprattutto per ciò che riguarda le notizie sul passato.