Alice Brogliato M. Francesco Marchiando |
Classe II |
Alex Brunasso Giuseppe Marchiando Massimo Marchiando Elisa Rancaglion G. |
Classe IV |
Luca Brunasso Cipat Cristina Marchiando Pacchiola Aura Truffa |
Classe V |
Silvana Ferrero |
Maistra |
GRAFIA
È Ò |
Vocali aperte |
É Ó |
Vocali chiuse |
Ë |
Indistinta |
Ö |
Come nel francese “feu” |
Ü |
Come nel francese “dur” |
s-ce |
Come in bes-ce |
s-ci |
Come in mas-cià |
PAROLE AT FRASINÈI
Fiera |
Fëira |
Mercato coperto |
Marcà quatà |
Bruciare |
Brüsir |
Comprare, acquistare |
Citar |
Vestiti |
Patui |
Città |
Sità (sing.), Sité (plur.) |
Caricare sulle spalle |
Ciargiar ansinà ia spale |
Avvolgere in un grosso fagotto |
Anvartuit (o anvalüpar) an tan grosu fagot |
Cucire i vestiti |
Cüsir i patui |
Sarto |
Sartur |
Bancarella |
Banchët |
Camioncino attrezzato |
Camiun atresà |
Prodotto, merce |
Roba, marcansia |
Disporre |
Dispunar (o Bütar) |
Sistemare |
Sistemar (o Bütar) |
Sgabello |
Scagn |
Sedere |
Stase |
Riposare |
Ripusar |
Fare |
Far |
Ogni domenica |
Ogni dümengi (o dumingi) |
Pezzi di stoffa quadrata grandi quanto una tovaglia |
Mantile |
Commercianti |
Cumerciant |
AL MARCÀ AT FRASINÈI AT NA VOTA
Na vota a Frasinèi aiere an marcà quatà. Alere sta fèt visën al Culogne, prima adla 2a guèra mundial, e l’an brüsia antlà guèra. I cumerciant at na vota i citavan ià stoffe e i patui antal sitè (Ivrèa e Türen). Ia purtavan al marcà at Frasinèi, ciargia ansimà ia spale e anvilüpà an tan grosu fagot. La gens a citave ià stoffe e al vistimënte innivan cüsie dal sartur.
Na vota iseran gnin i banchët o i camuincen atresà par vëndër la roba antì marcà. I cumerciant i bütavan at mantile par tèra e ia bütavan ansimà cun cüra la marcansia. Cacön at lur purtavan na scagn par astase e ripusar apëina. Al marcà as fasive ogni dümengi.
PAROLE AT FRASINÈI
San Matteo |
San Matè |
Fiera di settembre |
Fëira da stembèr |
Scendere a piedi per i sentieri |
Calar a pia par i sënter |
Vendere |
Vëndër |
Formaggio |
Tumà |
Tomini |
Tumen |
Burro |
Büru |
Brus |
Asras |
Uova |
Öf |
A volte |
Cacote |
Vitelli |
Vel |
Mucche |
Vacie |
Capre |
Cive |
Pecore |
Fe |
Cibo |
Da mingir |
Cuoio per fare gli zoccoli |
Curam par far i socu |
Animali |
Bes-ce |
Campanacci |
Batai |
LA FËIRA AT SAN MATÈ
Tüti ian, a stembèr, a la fëira at S.Matè, cai at Frasinèi, i calavan a Pont a pia, par i santer, par vëndër tumà, tumen, büru, asras, öf e cacote vel, vàcie, cive e fe.
I citavan da mingir, stoffe, curam par far i socu e cacote at bes-ce e i batai.
PAROLE AT FRASINÈI
Piazza |
Piasi |
Frutta e verdura |
Frütta e vardüra |
Formaggio |
Tumà |
Altri alimentari |
Adl’auta mingir |
Estate |
Istà |
Scarpe |
Ciusir |
Incontrare |
Truar o truvar |
Conversare piacevolmente |
Far pascher (o ciaciarar) vulanter |
Compaesani |
Paisan |
Vivere nelle frazioni più lontane |
Vivar antal frasion pì dalogn |
Abitare in altri paesi |
Star (o astar) anti auti pais |
Trascorrere i fine settimana |
Pasar la fen adla smana |
AL MARCÀ AT FRASINÈI
Antla piasi at Frasinèi, ogni dümengi, aiè an cittu marcà. I pochi banchët i vëndan frütta e vardüra, tumè e cachi ciosa d’aütu da mingir. Cacote, specialmënt d’istà, aiè i banchët di patui e di ciusir.
As vai al marcà gnin mac par citar, ma anche par pusër truvar e far pascher vulanter cun i paisan chi restan antal frasion pì dalogn o chi restan anti auti pais e i vinan a Frasinèi mac ala fén adla smana.
PAROLE AT FRASINÈI
La mostra dell’artigianato |
La mostra ad l’artigianato |
L’anno scorso |
As tan pasà (o l’autu an) |
Luglio |
Lügn |
Madonna degli Angeli |
Madona ad Iéngél |
Gente |
Gëns |
Villeggianti, turisti |
Marét |
Paesi vicini |
Pais visén |
Composizioni di fiori |
Cumpusision at fiur s-cié |
Chiese |
Gesie |
Piloni votivi |
Ciapéle |
Piccole pietre |
Cite pere |
Pezzi di legno |
Toc at bosch |
Ceste |
Sasté (da purtar ansimà ia spale), cavagnè (cun al mani) |
Cestini |
Sasten o cavagnen) |
Canne da passeggio |
Canè |
Vimini |
Guren |
Oggetti di rame |
Robe d’aram |
Lampade |
Lëmpe |
Calderoni |
Ciüdere |
Secchi |
Sidel |
Secchi per la panna |
Tüpiné |
Contenitori senza manico per il latte |
Gavi |
Colini |
Cülor |
Oggetto in legno sul quale si posa il colino |
Scanvié |
Scaldaletti |
Sciaudalit |
Campane |
Campanele |
Campanacci grandi |
Tüpina |
Piatti |
Piat |
Piatti da minestra |
Tond |
Palette raccogli panna |
Casüle |
Piccole pentole |
Pailët |
Orologi |
Mustre |
Mortai |
Piste |
Legno intagliato |
Bosch lavurà |
Oggetti in terracotta |
Cia pan tera cóita |
Bambole |
Patociu |
Pasta di sale |
Pasta at sal |
Bottiglie |
Butte |
Bicchieri |
Bicel |
Pitturati, dipinti |
Pitura |
LA MOSTRA AD L’ARTIGIANATO
As tan pasà, a lügn, al giurn adla Madona ad Iéngél, aiè sta la mostra ad l’artigianato.
Aiere tënta gëns, aspecialmënt maret di pais visén. Aiere tënti banchët chi vandivan at bèi quadar, tënte bele cumpusision at fiur s-ciè, mason, gesie e ciapéle fète cun citte pere e at toc at bosch, cavagne, sasten, sastè at guren e scagn, canè at bosch, tënte bele robe d’aram: lëmpe, ciüdere, sidel, tüpinè, gavi, cülor cun ia scanuié, sciaudalit, campanele, tüpina, piat, casüle, mustre, pialët, mustre, piste, bes-ce at bosch lavurà, ciap an tera cóita, at bèi patociu fèt cun la pasta at sal, piat, mustre, butte, bicel pitura.
PAROLE AT FRASINÈI
Tutti |
Tüti |
Buongiorno |
Bungiurn |
Giornata |
Giurnà |
Bel bambino |
Bel mnà |
Chiacchiere |
Far pascher, ciociara |
Mangiare |
Mingir |
Canzone |
Cianson |
Noi |
Chinò |
Bambini |
Minà |
Maestra |
Maistra |
AL MARCÀ
Tüti tüti isan già pront
par andar al marca-a.
Tüti tüti isan già pront
par andar al marca-a.
Bungiurn Guisèp!
Bungiurn Carlén!
Che béla giurnà!
Bungiurn Pulonia!
Bungiurn Marietta!
Ma che bèl minà!
Ad far pascher iasan finì
e isnandan a mingi-ir.
Ad far pascher iasan finì
e isnandan a mingir.
Che bèl marcà!
Che bèl marcà!
Poc iasan cità!
Che bèl marcà!
Che bèl marcà!
Tëntu iasan ciaciarà!
Al parole at sta cianson ison sta scrité da chinò minà e da la maistra.
RAPPORTO
Gli allievi e le loro famiglie sono tutti dialettofoni. L’insegnante parla il dialetto del suo paese, Pont Canavese, che si trova a pochi chilometri da Frassinetto.
Vi sono frequenti varianti linguistiche a Frassinetto: molti termini differiscono da borgata a borgata. Inoltre i giovani tendono a “italianizzare” le parole, con il rischio di far cadere in disuso preziosi vocaboli frassinettesi. Il lavoro è stato svolto dall’insegnante e dagli alunni, con la collaborazione dei genitori.
I ringrasian tüti cai ch’inan aià.
commenta