FRUTTI E VERDURE DI UNA VOLTA
Frutta coltivata dai nostri vecchi |
Frùta d’ij noste vej |
|
Mele |
Pum |
Furminej |
Giasoj |
||
Ranete |
||
Rus |
||
Rùsnëint |
||
Pere |
Prùss |
Brut e bun |
Martin sec |
||
Ciliegie |
Cirese |
Grafiun |
Amarene |
Griote |
|
Cachi |
Cachi |
|
Uva |
Ùva |
Biänca-lignëinca |
Nëira- americana |
||
Pesche |
Pése |
‘d vigna |
Prigne |
Brigne |
Gärmansin |
Brignun |
||
Fichi |
Fii |
Fiurùn |
Ribes |
Ribes |
|
Nespole |
Nespole |
|
Noci |
Nus |
Strëitere |
Nocciole |
Ninsole |
|
Castagne |
Castegne |
Mariane |
Dumestie |
||
Selvaie |
||
Mirtilli |
Brussùn |
|
More |
Mure |
|
Lamponi |
Ämpule |
|
Corbezzolo |
Gratacul |
|
Fragoline |
Frole |
Verdura comune un tempo |
Vërdùra d’na vota |
|
Rape |
Rave |
|
Cavoli |
Coj |
|
Fagioli |
Faseuj |
|
Porri |
Pur |
|
Coste |
Coste, custine |
|
Patate |
Patate, trifole |
|
Cipolle |
Siule, siulott |
|
Insalata |
Salada |
‘Ndivia |
Sicoria |
||
Saladina |
||
Trusët |
||
Scaiola |
||
Cerfoeui |
||
Patate dolci |
Tùpinabeau, patate cucucce |
|
Pomodori |
Pumatiche |
|
Peperoni |
Puvrun |
|
Zucca |
Cusot |
|
Zucchini |
Cusatin |
Erbe spontanee usate in cucina |
Erbe dij prée per cùsinar |
|
Crescione |
Grasun |
|
Acetosella |
Brus-cëtta, gitulla |
|
Bistorta |
Biavëtta |
|
Tarassaco |
Sicoria |
|
Buonenrico |
Ängelin, ver-coi |
|
Strigoli |
Crusiet |
|
Scabiosa |
Urtia ‘d gat |
|
Erba cipollina |
Bartulla |
|
Ortica |
Urtìa |
Erbe e bacche medicinali e/aromatiche |
Erbe e grane medicinaj e/o arumatiche |
|
Erba bianca |
Erba biänca |
|
Ruta |
Erba ruda |
|
Piantaggine |
Burass |
|
Erba dei muretti |
Sciapa roc |
|
Malva |
A-riundelle |
|
Rosmarino |
Rusmarin |
|
Salvia |
Savia |
|
Aglio |
Aij |
|
Ginepro |
Ginëivër |
|
Menta |
Mènta |
|
Limoncina |
Limunaria |
IN CUCINA – ÄN CÙSINA
‘Na vota as-duvravän mäch fruta e verdure d’la stagiun; as-custùmavan nin le primissie. Le fumne a cuijän dan t’al so ort tut que ch’a –j-servìa per cùsinar. La minestra a l’era al piat ch’a mäncava mai e, suveïns a l’era l’unic.
Le minestre ch’a-s-fasiän ‘na vota a-s-erän:
-
än la prima la minestra marià a base at patate e erbe dij pree
-
än l’istà la minestra ad verdura cun tute le verdure ad l’ort
-
än l’utogn e än l’invern castegne e ris cun le castegne seche còte an t’al let e al ris
La verdura a servìa co’per far le salade.
D’invern a-s- mängiava salada at fasoij e patate, salada at coij, salada d’indivia o ad grasun (ch’a cress se l’eva a l’è ad funtana).
Än la prima a trionfava la sicoria dij prèe cun ij of dur.
Per al rest ad l’an a-s-mängiavän le salade d’l’ort.
D’invern, per le feste grosse, a-s-fasia la bagna cauda, ‘na sausa a base d’òle, aij e änciue per muiar la verdura, specialment ‘l coi.
CONSERVASIUN PER L’INVERN
La fruta e la verdura a väntava vernala per l’invern.
-
Pum, prus e patate a finiän an crota al frësc
-
i pur, le rave e le carote sustrèe suta la sabia
-
i puvrun a-s-bùtavän an t’al duj cun le vinasse
-
l’uva a l’era pëinduva an t’al suler
-
le nespule e i cachi cugine an t’la paja
-
le castegne sechèe ann t’la ca d’la gra cun al fum
-
nus e ninsole vernèe an le cavagne pëindue per salvaje dai ret
I pum e i prus rusnëint nin moeuvër, drinta al duj e quercièe d’eva ad funtana, a-s-vernvën fina la prima; cun i furminej a-s-fasìa al sidro.
Medicina con le erbe |
Cùrase cun le erbe |
‘Na vota i medic e le mëisine a custavan; i noste vej a duvravän per cùrase le erbe ch’a truvavän per i prèe e än –j-ort. |
|
Mal a-j dënt? |
‘Na pignàa d’ariundele s’la gengiva |
Gunfiur a le gämbe? |
Al dicòt ad mane ad griote a favori la diuresi |
Niss, bote ecc? |
‘Na foia ad coj a-j fa sortër prima |
Sgrafignun, ferite, taje ch’a fän pus? |
‘Na foia ad piantam a fa varir |
Tus, catar, custipassiun? |
Cun al sirop ad rave e al dicot ad fiur ad tëj a passa tùt |
La pel a l’è russa e a brùsa? |
L’òle ad nus a calma al brùsur e a prutegg dal sul |
‘NA PUMADA MIRACULUSA
A fa bëign per tänte maj e ad mal a na fa mai; pruvar per cresëre.
Ingrediënt:
-
1 /2 liter d’òle d’uliva ad cul bun
-
‘na grossa pignàa ad secunda pel (cula vërda) ad sämbù)
-
än toch ad sira vergine
-
7 foie d’ulivo benedije
Bùtar tute ij ingrediënt an ‘na pignata nòva e far cosër, adase adase, an tal cantun d’la stua a bosch, fina che la pel dal sambù a l’è disfèta. Versar la pumada cauda drinta a cite bùrnie ad vedär e seraje quänd ch’a l’è frëida. Vernala al tup.
A serv per le ferite, per i niss e per…le unge ancarnèe.
MENÙ TÙT A BASE D’ERBE E VERDURE A LA MODA D’NA VOTA
(A LA FIN AD L’INVERN)
-
Puvrun brùsc a le vínasse
-
Mínestra ad castegne e rís
-
Fríta d’scíule
-
Salada ‘d grasun
-
Pum e prus rusnëínt än composta
-
Fí sec e uva pasarína
L’OR DIJ POVËR: L’ÒLE AD NUS
Le nus, per i noste vej d’la muntagna, a-s’eran presiuse dal mumëint ch’a dasiän l’òle.
Dopo avëi-je cujùve e gavèe da ‘n tal piass, a-j-runtijän per pudëir turciaje. Cùi ch’a n’aviän tänte a-i-purtavän al mulin; cùi ch’a n’aviän poche a-j turciavän drinta än cit torcio a män. L’òle a servìa per far da mängiar, per mësina e per viscar la lùcerna.
E PER FINIRE I VECCHI DICEVANO CHE
E PER FINIR IJ VEJ A DISIÄN CHE
-
Grane e bosch ad ginëivër a prutegën la cà dal malöj; a sen ad bun augùr brusèe per ij-a-spus.
-
A sän Giuan ‘na rama ad nus davanti a la stala a verna le bes-cie e a marca al tëimp: se a sëca la foja l’istàa a l’è frësca, se a sëca la nus l’istàa a l’è succia.
-
La pulenta a l’è pì buna se än tal furnel a-j-frusa ad bosch ad ginëivër
-
A la prima tùte le erbe ch’a tirän testa a sen bune per far minesta.
-
‘Na vota ij cit a-s-truvavän suta ij coj!
-
Pän e nus, mängiar da spus.
-
Cunta le gamule: än ramët ad lavanda, tre foje ad lauro e tre grane ad pëivër.
-
Trënta, quaranta, an fila suta ‘na banca; capel vërd e barba biänca.
Que ch’a l’è? (Ij pur suta la nita, än crota).
Bellavia Giulietta Bonatto Andrea Cibrario Gabriele Falbo Federico Giacoletto Simone Muraca Samanta Perono Cacciafuoco Monica Revello Nicolò Tavano Manuela Benedic Paola Borgato Marco Crosasso Alberico Gallo Giovanni Giolitto Deina Paolo Olli Enes Ravazzolo Marco Savant Federico |
Gli alunni della classe Aimonetto Giachino Gilia Vernetti Maria Pia: Le insegnanti |
commenta