Silvia Amore (Pont Canavese - To)
1º Classificato - Sezione Francoprovenzale
Da menà i ei fèt par in poc d'an l'ahpatchacamèn. Ant tsi ten i ahtaou ant ina bourgà lègn que tuti a doumadàn "al cà". A virèt, a la nouit, i s trouinou ant ou bèou e lou pò ou në couaintaout d'ahtorie. Nouzaouti menà i së divertisàn a sentilou. Inà nouit i ei dèt aou pò que i erou djà trò grò pour laourà come ahpatchacamèn. Mia mama a volaout mandeme da ën ruga at Loucana qu'a fercaout ouèn, ma guidjce'i voulaou alè al batuè at tcheisi dou Rai. A dizant qu'a fercaout at bateur e a li pagaout ben. Mentre i dvizinou at tsal tchoze aou pò a y eht venù an ment ina htoria nova.
Tant ten fèt a vivaout si alp lègn da se, in menà at nom Tino. Souvent con lou grap arruvaout ai prà pi aout.
In djèr, arruvà ant in prà doumandà Pian Marmottin, a y at trouvà in òm Salvatic grent e grò, con ina barba londji e i pel dret, at nom Barivel. A i avaout in grap at tchivre bèle e a vinaout mai djù perquè i aouti òm lou mandant via,ma lou menà adaziòt a s i eht fèt amì enserna.
A i ant pasà tat l'istà sou prà. In djèr, arrouà a Pian Marmottin ina drola creatura: a i ert Ef lou foulèt, feyi dla Feia di bousc, qu'a prouvaout par amparé al sève mahquerìe. Cante qu'a i at aviù Tino e l'Om Salvatic, a stà hpaventà, ma siti a l’ant subit calmà. Lou foulèt a eht ahtà countent e par arpaguèi a i at cambià par in moument l'Om Salvatic ant in aouzel. Sitsè a i at fèt in volou aou viròn e tòt countent a i a dèt "I më sentissaou alvèt come ën clòmp". "Alèvra , i t doumadrèn pieut Om Salvatic, arà qui t'a doui ami i të doumandrèn Clomp" a i at dèt Tino.
Na nouit, i doui berdjé alando a farqué na tchivretta qu'a i ert gnën tournaie ant ou grap, a i ërount alà fena aou Pian dal Masque. A i ert in pòht poc sicur,parqué pousaount trouvér carcun: a i ant sentù in vers, a së sont piatà dré d'in ròc e a i ant aviù rouvé ina masca con un pareu at lafé roubà quisà ëndoua. La Masca, roiando antlou pareu, a i at barboutà carque tchoza fina que lou lafé a l’eht venù dur; ma en tsi moument a i at sentù lou fiaa at si doui, a i at aviù e së butà a braìr paré "Arà qui sii lou men segret, i ou tchahtieré". Lou menà e lou grant a sont ahcapà a tchambe alvaie, ma la Masca a i at tchapà aou Pian Marmottin e a ia dèt à léou:
* "Toei gròs fitchibèc vindarés fésòis tou dë ròc sté m' en dèr. Toei guitii brudjàn vindarès sté m' ar tchivres vet grosses hornes qui creseront tsempi pus grosses . Toei pudarés gnent mnà uoà soeddoula e t virerés par tsempi dantle piènes e ploe pouentes soul soulentou. Li òmt dla valada u i të naront ouà cassi neinfincs a la foegn".
Par farmè sa masquerì, lou grent Clòmp a i at prei la Masca par al man. Ma la masquerì rmai a i ert antchiminai e quil a së sentù dë ròc. Alèvra a la lasìa deroutchìe vers lou lac, tchapandola però a i avaout pasà in po' dla sèva masquerì,paré la Masca a l'ferneta ant in ròc ant ou mef dou lac. La maten dopou,lou foulet Ef a l'eht tournà aou Pian Marmotin ma i at aviù pìën, mac na grossa mountègni e na behti nèiri. Lou manté a i ert ahcur ,lou midem dou couléour dl'erba d'outan, sa tehta a i avaout daou come curve a l'andré e lou bacaout con i eui djaouno. L'Om Salvatic, Clòmp, e i ert cambià int ina mountègni e lou djòno bardjé Tino ant in ahtambèc!
Lou foulèt a tchiminà da sa mà la Faia par couanteie san qu'i avoaut aviù e quii a i at dèt .
** "Nozaouti que ne cognessen la fizica , ne sen que ent una noit dl’ans le behtie, apré avei mindjià na fiéu que vente troà, i polont parlà pe na bona briva. Ne doén menà l'ahtambèc daréu qui creit sa fiéu iquì e fària mindjìe ,paré o se dizeret sen qu'o s'eht passà".
Lou fouleèt Ef ,alèvra. qu'a cougnissaout i parpaiòn a i at doumandà e a i at dèt:
** "Parpaiole, avyiè,e tuite vozaoute bòie que volade cahteide a méh die fiéu cala qui fait parlà tuite le behtie".
I parpaiòn a i an trouà lèn la fièou anfonf a ën pian andoua a i ert in grent pizòn; tournà da ou foulet a i ant fèt capì andoua qu'a i èrt. Ant a nouit qu'a dizaout la Faia, quiyi e lou foulèt a i ant pourtà l'ahtambèc a mindjìe al fiéou; come qu'a i at avuvè mindjìa a i at dèt:
"Seu guidjoe', Tino, la Masca a i at fèt la masquerì contra at mè e Clòmp".
Paré a i at couantà tota la htòria con tòtte al tchoze. Alèvra,la Faia a i at dèt:
** "O y eht de fizique grame, ma o n 'y eht avoi de slé bone, la Mahca i a gnin dit que te seré liber mahquè en contiando tia htòria, t'a qu'allà daréu qui t'a fait la fizica e, acanque lo seròi o se leveret, te torneré un òm. Ma Colomp, quee, o durmeit encò sòt a lo mont e pe deveilo o li voderet vairo de ten. Guidjò m'en voi dinte mia barma,e lai dje vihterè fint acant que dj’ aré capì sen que fare pe ton amis qu'o l'eht devenu un mont, ma doant dje vé mohtà a i òm me qu'o se fait a fare lo magno".
Lo min pò a i at ahpiegà: "Arà i òm a sant a fere la toma, a gli at moustà la Faia que d'alèvra a ferquet incora la mahquerì bouna par lubré lou grò e gneun a l'at aviuva. Par sandiquì a i eht incora lo Mont Clòmp e antou Lac Lazin a i eht incora n'izoulòt e la Masca qu'eht cambiai ent in ròc".
A i ert tèrt e i ert èvra d’alé dourmì, sen surtì daou bèou e alando vèrs varcà i pansaou:
"In djer lou min lavar a srèt sempre tra sal mountègne sé, senfa alemnà mai".
Testo in 3 varianti di francoprovenzale, che corrispondono ai luoghi di provenienza dei
vari personaggi creati dall'autrice: i paragrafi contraddistinti con * sono in noaschino,
quelli preceduti da ** sono in valsoanino, la parte principale e in ribordonese. Per la
trascrizione e stata utilizzata la grafia del Centre d' etudes francoprovencales Rene
Willien di Saint Nicolas (Valle d'Aosta ) con alcuni adattamenti.
Note utili per la comprensione del testo:
eu, oe, ou, u: come in francese
o = o chiusa - o = a aperta (se 6 si trova in finale di parola non si mette l'accento, salvo
nel caso in cui sia tonico)
ch come in francese
qu +i oppure +e, gu+i oppure +e: come in francese
tch = "c" di cielo
z = "s" di rosa
Traduzione della fiaba di Silvia Amore in collaborazione di Effepi, associazione di studi e di ricerche francoprovenzali.
commenta