Ivan Bianco Levrin (Ronco Canavese - To)
1° Classificato - Premio Provincia di Torino
Lou seroi ou s'eret coucìa da pouc canche lou looc Chihtegrose, da la ramma basa dla brenva en riva al lai, ou leve aouta sia veuis: "Piantala ichì da braìer tute enseumbio, ou se capèit pigneunt der tot!".
Le leuire Biffi, Boffi e Baffi i erount fera da 'n tle gràhie per via dli pès del lai che lou courvah ou se pourtave via, e le leuire i savònt pì mè fare.
"Se ne troueun gneunt en pressia na solusioun, neun pì da mingìer" i dit la leuiri Biffi.
"Buteunli de pès de bouhc, parè ou se htoffie e ou vint pì" i rahpound la leuiri Boffi.
Entant ator del lai i s'erount fremàie d'aoute behtie a hcoutar; lou ciamoss, la vorp dla couà roussà, le ghie dli boussoun, le bèrre Troun e Balèina, e tute i dizevount carchiciouza per hercar da dounar na man, ma gnun i avèit la solusioun bouna.
"Mahchè Felice ou pet aidinne" ou dit lou looc Chihtegrose, "deman li parlo, e vihtadde trancouile che en carche modde ou ne gave da 'n tli pastìs".
Felice al èret en tri amis de tute le behtie chi vihtount ator del lai, e ou mancave mai da pourtar le frize al merlo hop o douè ancioue a le leuire.
Depoui che lou looc Chihtegrose ou li avèit countià del courvah, Felice ou ancaminet a armanaccar, fina a cand ou li fail al looc "và pura da le leuire e dilli che i vihtont trancouile, da deman lou courvah ou le dahtourberèt pì".
L'indeman en sla bèrchia en riva al lai i fazeit sia blà figura na grosa ouii piturai parè bin che i sembiàvet vera, e gnun i ancalavet avizinasse. Me lou courvah ou at fait per desendre en vers l'aivi ou set trouà l'ouii, e da la terlouhci a 'ht alà a dounar na tehtahia tacà al vìei fou. L'ouii i vet... i vet... i vet barbimme!" ou barbèhche lou courvah entant che ou ciampèit pi lehto che ou pet. Le leuire i erount parè countente d'aveila hcampai che i se sount butaie a ciantar e a saoutar en tel lai coun lou tri per tot lou gior.
Euira da tournar ou mazoun Felice ou dit a sie amis: "Per en pouc se veieren pì, ourà ge devo alar en val de Suza, i m'ant demandà per giuier coun la zleggi coun d'aoutri tri, per verra chi chi ruet per prim". E an dizando parè ou salutte coun na man e ou san vat.
Lou looc soueuns ou alavet a verra d'ahcoundoun Felice, e la matin depoui ou se butavet en himà na viei ramma seccì, ou gounfiavet tute le piumme fina a seumbiar en baloun, e poui ou 'ncaminavet: "Mie cari amis ve countio heunche ou fait nouhtro amis Felice; coumme sedde ghigiò ge pè alar logn e aleuira...".
"Chihtegrose, te me seumbie en magihtro de hcoula!" i dit la berra Baleina dehpeteuiza coumme seumpre, "Còuntiene de Felice che ne vouleun savei!".
Aleuira lou looc ou virivet sia tehta da na banda e poui da l'aouta, ma a la fin ou countiavet de Felice e de soun desendre coun la zleggi seumpre pì en pressia, e seumpre tra li pì lehto.
Proppi en tel pieun dl'inver, en ten gior che la nei i avèit couetà tuti li ciamp, lou looc Chihtegrose ou rouet tot agità: "I ant roubà la zleggi a Felice! Venidde mahchè tuti a sentìer!".
"Heunche heunche? Roubà la zleggi?" i fait la leuiri Baffi, "e ourà me che ou fait?".
En te douè menutte tute le behtie i demandavount del tri al looc.
"Proppi parè" ou fait lou looc, "Felice al erèt en treun da fare na gara che i se demàndet Olimpiade, e ou alavèt proppi bin; ou se preparavet per deman, pla gara pì 'mpourtanta, ma ourà al eht rehtà seunsa zleggi!".
"E nouzaoutri n'an fazeun n'aoutra pi blà encò" i fant le berre Troun e Baleina.
"E la fazeun htaneuit!" i giunte la leuiri Biffi.
Detto fatto. Tuti i se buttount a l'opera, le leuire a hercar lou bouhc, a doubialo e a rahchialo, le berre a ruzaìer tò la neuit fina a dounar la fourma a la zleggi, e lou gal dla nèi a luhtrar li patìn da sot coun lou gras de soun portacouà, parè che i alasse pì fòrt de tute i'aoute.
La matin depoui Felice ou creivet gneunt a sie ùei, na zleggi neva de trinca che i fuivèt mè l'oura, prounta per l'ultima gara. Fort dla zleggi neva, lou tri ou se fait gneunt gena de i’aoutri, e parè ou rùet prim!
"Medaglia d'oro per il montanaro Felice" ou se senteit dirè da n'altoparlant, ma Felice ou se boucchet a tor. "Da dareui che i rouèt la zleggi? Chi che i m'lat pourtai?" ou se demandet lou tri, fina a che en himà a la pehì ou veit lou looc Chihtegrose, e aleuira ou capeit tot.
Retournà al lai, Felice ou porte na tourta de ninhoule per fare fehta enseumbio a ghie, berre, ciamoss, leuire, gal e vorp. Da na ramma basa dla brenva lou looc Chihtegrose ou boucchet e ou fait: "Avìzete Felice che canche te fai del bin, douant o depoui lou bin ou te retournet!".
"Bravo Chihtegrose, ma ourà vin giù e cianta coun nouzaoutri " ou li fait la vorp.
"Chihtegrose, te me seumbie en magihtro de hcoula!" i countinouet la berra Troun, e tuti giù a rire me de mat.
Da n'tleuira tuti i 'an en tel meis de fevrèr, se hcoutadde bin, 'n sla brenva ciargìa de nei apiia al lai ou se senteit lou ciantar aleghèr d'en looc.
commenta